Îmi aduc aminte de începuturi, de gunoaie, de buruieni, mari cât casa, casă ce era în construcţie.
Îmi aduc aminte de cioburi, căci pe teren erau o grămadă de geamuri, strânse de foştii proprietari, de lemne, de cuie, multe cuie, ce s-au lăsat cu vizite la spital pentru antitetanos.
Îmi aduc aminte de uimirea pe feţele asistentelor când îmi vedeau tălpile ciuruite. Ce alte persoane nu ar face în ruptul capului, eu am făcut.
Sunt mândră că acum vecinii se uită la teren şi zic ce pământ bun, ce transformare.
Şi când te gândeşti că aceste imagini sunt din 2009-2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu