miercuri, 3 aprilie 2013

Ieri

a fost o zi atat de frumoasa, pamantul se uscase, conditiile erau prielnice diferitelor insamantari...
Bineinteles ca s-a intamplat sa nu pot sa fac ceva in gradina, iar legile lui Murphy iar si-au facut de cap (azi cand pot, ploua).


Va povesteam ca am probleme cu kinderul si ca are otita seroasa.
Acum o saptamana am fost la o clinica in domeniu pentru audiograma si diagnostic.
Nu am fost la intamplare, ci in urma recomandarilor facute de medicul curant. Trebuia sa stim cum stam, inainte de operatia de polipi.
Ei bine, am plecat de acolo "mai mult in genunchi", cu un diagnostic pe cat de "pompos", pe atat de urat: suspiciune hipoacuzie neurosenzoriala bilaterala.
Suna rau, nu-i asa?
La acest diagnostic, am mai primit si recomandarea sa nu-i mai dam nimic, sa-l lasam o saptamana in pace...si asta pentru ca i se facuse rau acolo, era foarte cald in interior si am si asteptat mult.
Destul de afectati, dupa cateva zile ne suna nasa si ne zice ca ea ii face o programare la medicul ei ORL, pentru ca ea nu crede in aceasta suspiciune.
Am ajuns ieri acolo si dupa masuratorile de rigoare (trebuie sa mentionez ca atat primul medic, cat si cei de la clinica au avut mari probleme cu timpanometria si cu diferitele masuratori, din cauza formei urechii lui de copilas, cu greu au putut sa o faca) ni s-a spus ca nu este vorba nicicum de afectarea nervului, ca este doar din cauza otitei seroase si ca se va rezolva. Iar la audiograma a reiesit ca pierderea auzului nu este din cauza nervului.
El a racit saptamana trecuta, asa ca iar suntem pe tratament.
Asteptam sa treaca raceala si ne operam de polipi.
Dar ne-am linistit, pentru ca am gasit, in cele din urma, un medic ce pare sa si vrea sa-l trateze.
Nu vreau sa par rautacioasa, dar dupa cate ni s-au intamplat, incep sa cred ca numele nostru pare un magnet pentru anumite persoane. La acea clinica ne-a costat extrem de mult o chestie care nici nu a fost facuta cum trebuie.
Aici, am fost socati sa auzim ca exista si preturi normale.
Cat am stat sa asteptam ieri, am mai vorbit cu mamici si am vazut ca nu suntem singulari si ca sunt multi afaceristi cu sanatatea in aceasta tara, nicidecum medici.

Revenind la lucruri de facut urgent, acum doua zile am fost nevoita sa repic ardeii, iar astazi o sa ma ocup de petunii, care au crescut ca Fat-Frumos, de salvie si celelalte aromatice.


25 de comentarii:

  1. Sanatate multa kinderului si de medici mai bine nu vorbim:(

    RăspundețiȘtergere
  2. Sanatate multa micutului,la adresa medicilor ma abtin vorbesc sunt in bransa Silvia.

    RăspundețiȘtergere
  3. Și noi am fost bolnavi când eram ca el și nu ne mai speria nimeni mamele cu diagnostice puse aiurea. Dar erau alte vremuri, mereu uit asta... Kinderul e OK, nu te mai lua după toți nehaliții. Mă bucur că ai găsit și medici inimoși și pricepuți. Va fi bine. Sănătate și voie bună celui mic, din partea Gâzei și a subsemnatului. Cheer up!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc :)
      Probabil ca faţa mea o cere, cine stie :))
      Astept sa-i scot polipii si sa scapam

      Ștergere
  4. O sa vezi ce bine o sa va fie dupa operatie, nu-ti face griji. Sanatate !!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Sa va faceti bine! Va tin pumnii!
    Multa sanatate.
    PS Din proprie experienta : dupa operatie m-am simtit mult, mult, mult mai bine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim, Ionela
      Si noi asteptam sa ne simtim mult mai bine :)

      Ștergere
  6. Imi pare rau ca ai necazuri d-astea... si eu cred ca se vor normaliza lucrurile dupa operatie. Cand un medic iti spune ceva rau, trebuie sa mai consulti vreo 3 pe putin...Multa sanatate, draga mea! Si stai linistita ca nu esti rea, dar trebuie sa spunem lucrurilor pe nume, continui sa cred asta in ciuda tuturor suturilor pe care mi le-am luat din pricina asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu adevarul si cu dreptatea in mana...sa continui?
      Sper sa se normalizeze :)

      Ștergere
    2. Simona, n-as spune cuvinte asa mari, dar daca asa ne e felul, sa zicem lucrurilor pe nume, a ne abtine e o suferinta pe care nu stiu cat o putem indura si "recidivam" oricum. Imi asum, imi iau suturile dar sunt linistita si ma simt bine in pielea mea.
      Stai linistita ca se rezolva, stai linistita si pentru copil, stii ce legaturi sunt, cat transmitem copilului din trairile noastre...

      Ștergere
    3. Multumesc din suflet, Maria :)
      Am eu o perioada mai sumbra, cand vad totul in negru, inclusiv ca adevarul nu ma va elibera nicicum...dar trece
      Te pup

      Ștergere
  7. Au trecut vreo 15 ani de cand am avut probleme similare cu baiatul meu cel mic. Nu mai auzea bine, era mai mereu racit... Am avut noroc de o doctorita grozava, pe langa operatie ne-a recomandat si niste doctorii (nu scumpe) iar acum baiatul este ditamai omul :D cu un auz taare fin (ne aude din camera lui ce comentam noi, parintii, in bucatarie).
    Multa sanatate si atitudine pozitiva va doresc din suflet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am uitat sa zic ca operatia s-a limitat la polipi.

      Ștergere
    2. Multumesc frumos, Stefana :)
      Operatia nu ma sperie, ma sperie ca inca nu am ajuns la ea :))

      Ștergere
  8. Sunt medici care cred ca numele lor, exact ca eticheta de firma, trebuie sa dubleze pretul. Si daca au clientela serioasa isi permit sa dea si rasol la consultatii, ca daca pierd un pacient nu-i bai, vine altul, nu scade profitul.
    Aveti grija cu antibioticele, unele chiar afecteaza auzul(gentamicina, de exemplu).
    Sanatate copilului si buna crestere rasadurilor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai exprimat intr-o fraza ceea ce am incercat eu sa spun in ultima parte.
      Multumesc, Adelina :)

      Ștergere
  9. Multa sanatate copilului si putere parintilor.
    In privinta "nehalitilor", cum spunea un comentator mai sus, ma abtin cu greu, pentru ca sigur generalizeaza.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Discutand in procentaj, ce am intalnit noi a fost cam asa: 85% cei ce ne-au spus intr-o forma sau alta ca-i musai o cotizatie, iar restu'...
      Din pacate, padurea se umple de uscaturi, din multe motive

      Ștergere
  10. Eu am suferit o trauma acustica in urma careia am fost internat. Dupa externare mi s-a recomandat sa merg sa-mi fac o audiograma ca sa stiu cum stau. Din fericire aveam un prieten foarte bun care lucra la o firma cunoscuta de proteze auditive. Am fost la el si mi-am facut audiograma. A reiesit ca exista mai multe frecvante audio decat aud eu. Ghinion. Ideea este ca a inceput sa-mi spuna ca am auzul sensibil (predispozitie genetica , bla, bla) si ca pot sa-mi pierd auzul si odata cu el chiar si orientarea si echilibrul.. nu vrei sa stii. Si asta imi este prieten bun! El nu a facut-o intentionat, ci doar s-a lasat luat de valul imaginatiei. Bineinteles ca nu s-a intamplat nimic din toate balivernele pe care mi le-a insirat. E drept ca nu pot auzi muzica simfonica in toata splendoarea ei, dar in rest totul e ok. Ce vroiam sa spun este ca, daca in cazul meu, un prieten m-a speriat doar pentru ca s-a lasat dus de val, inchipuieste-ti unde poate sa se duca cu aberatiile un doctor care sufera de nume si care te mai si taxeaza pentru toata spaima pe care ti-o provoaca.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ajungem sa vizitam 5 medici, dupa care facem media diagnosticelor si vedem ce iese
      E asa de trist...

      Ștergere